Alimentatia pestilor exotici
Regimurile si nevoile alimentare
Se disting 3 categorii de pesti din punctul de vedere al comportamentului alimentar:
In mediul lor natural pestii mananca ceea ce gasesc, astfel pestii erbivori consuma uneori si prazi animale mici care se intalnesc printre vegetalele consumate.
Pesti carnovori au nevoie in principal de proteine si lipide iar cei erbivori de glucide.
Pestii omnivori au nevoie de un amestec de proteine, glucide si lipide.
Aceste trei regimuri alimentare se refasesc si la pestii de acvariu. O hrana diversificata favorizeaza cresterea, dezvoltarea, reproducerea si rezistenta la boli specifice.
Alimentele aritificiale
Magazinele specializate ofera o gama larga de de alimente uscate adaptata nevoilor diferitelor categorii de pesti: alevini si adulti, pesti de apa dulce si pesti de apa sarata.
Aceste alimete au un procent ridicat de proteine (40 - 50% in general) si se prezinta sub diferite forme: alimente deshidratate, granule sau comprimate.
Alimentele deshidratate plutesc un timp apoi se scufunda facilitand astfel prinderea lor de catre pestii de suprafata sau de adancime medie. Granulele se scufunda repede fiind destinate pestilor de adancime medie si de fund.
Alimentele trebuie stocate la un loc uscat si intunecos iar compozitia lor este garantata pe o durata limitata. Alimentele artificiale sunt fragile si se degradeaza daca nu sunt conservate in in spatii corespunzatoare.
Alimentele artificiale care se gasesc in comert sunt foarte performante pentru pestii de acvariu. Pentru a acoperii cat mai bine aceste nevoi, le putem oferi si mici prazii vii, care deasemenea se gasesc in comert, acestea fiind bogate in vitamine si saruri minerale.
Alte solutii: carne alba si scoici, dar si alte alimente, foarte hranitoare pentru pesti.
Ratia alimentara
Exista tendinta de a supraalimentare a pestilor. Astfel creste riscul poluarii mediului: cu cat un peste mananca mai mult, cu atat excreteaza mai multe substante azotate, fara sa luam in seama si cantitatea de alimente care neconsumata care se degradeaza repede in apa.
Un peste adult mananca 1-2% din greutatea sa pe zi si dublul daca e juvenit. Este preferabil ca sa fie impartita pe o zi: de doua ori pentru adulti si de mai multe ori pentru alevini.
Pestii suporta cu usurinta foamea de scurta durata, probabil din cauza ca in mediul lor natural nu se hranesc tot timpul. Unii acvaristi impun o zi fara mancare pentru pesti pentru a compensa o eventuala supraalimentatie in celelalte zile.
Totusi, privarea de hrana este afecteaza alevinii, putand sa apara o intarziere de crestere, o slabire a organismului, care poate avea urmari neplacute pentru viitorul adult.
Se intampla ca pestii marini sa refuze alimentele artificiale in permanenta sau pentru o anumita perioada dupa ce au fost introdusi in acvariu. O solutie abila este aceea de a incorpora progresiv in hrana pestilor din acvariu atat alimente artificiale cat si naturale, cele naturale fiind reduse in timp.
Alimentele de origine naturala
Alimente liofilizate
Alimentele liofilizate sunt constituite din mici animale, creveti, viermi plancton carora li s-a redus mult cantitatea de apa pentru a favoriza conservarea. Acest pret creste insa pretul. Ele trebuie sa fie conservate la adapost de umiditate.
Alimente congelate
Se utilizeaza creveti, pesti, viermi, plancton sub forma de produse congelate dupa ce au fost alese si curatate. Valoarea lor alimentara este foarte ridicata, deoarece congelarea nu le modifica compozitia. Ele se conserva in congelator si nu trebuie sa recongelate dupa decongelare, pentru a limita riscul contaminarii microbiene. Pretul este mai ridicat decat cel al alimentelor liofilizate.
Alimente de casa
In aceasta ultima categorie intra alimente care pot fi distribuite proaspete sau dupa congelare si decongelare. Trebuie evitate carnurile rosii, prea grase. Inima de vita bogata in sange dar si lipide, nu va putea si utilizata decat pentru pestii mari. Sunt preferate carnurile albe: pui, sunca, curca.
Printre produsele marine, putem utiliza peste alb (procedand cu atentie deoarece el are tendinta de a se dispersa in apa), scoici, moluste, creveti, pe care ii putem cumpara sub forma de conserve. Alimentele vegetale sunt uneori utilizate pentru pestii cu tendinta erbivora: deoarece acestea sunt foarte bogate in vitamine si saruri minerale. Se utilizeaza salata sau pireu de spanac, adica trecut cateva minute prin apa fiarta.
Vitaminele
Ca si pentru fiintele umane, vitaminele sunt impoertante in alimentatia pestilor. Ele joaca un rol in formarea scheletului, favorizeaza cresterea si intaresc rezistenta la boli.
Un peste suferind de o carenta in vitamine slabeste, fara ca acest lucru sa fie vizibil la o prima abordare.
Vitaminele se conserva greu, ele se degradeaza sub actiunea caldurii, a oxigenului si a luminii.
Acestea sunt alimentele ideale: ele isi pastreaza intreaga valoare nutritiva si sunt mobile, ceea ce atrage pestii. Problema este conservarea lor, care nu depaseste cateva zile. O solutie ar fi congelarea lor, dar astfel isi vor pierde din atractie pentru pesti.
Viermii de balegar
Acestia nu sunt de fapt niste viermi ci niste larve acvatice ale unor specii de tantari care nu pisca. Sunt folositi ca momeala la pescuit.
Contrar numelui, ei nu traiesc in balegar ci in apele bogate in materii organice. Nu e nevoie sa-i cautati, deoarece ei se gasesc in comert. Se conserva in hartie de ziar umezita, cateva zile in frigider. Sunt alimente bune, bogate in proteine, foarte apreciate de catre toti pestii de acvariu.
Viermii tubifex
Sunt viermi recoltati in malul bogat in materii organice. Unii acvaristi considera ca acestia pot constitui un risc pentru acvariu, putand aduce cu ei bacterii indezirabile. Acest risc ramane foarte limitat, nesemnalandu-se incidente grave.
Viermii tubifex se gasesc in comert si se conserva in apa de robinet timp de cateva zile in frigider, insa pentru a evita degradarea lor este foarte important sa schimbam apa in fiecare zi. Ei sunt foarte apreciati de majoritatea pestilor de acvariu.
Crevetii
In apele dulci si bine oxigenate, se gasesc mici creveti de 1 - 2 cm cate inoata in lateral. Rareori sunt comercializati in stare vie, dar exista in comert sub forma liofilizata. Mici creveti marini de pe tarmurile noastre sunt foarte apreciati, mai ales de pestii marini.
Pestii mici
Pentru a hrani pestii marini care refuza alimentele artificiale sau pestii mari de apa dulce, putem utiliza fie pesti mici, fie alevini. Astfel unii acvaristi cu experienta cresc specii prolifice, a caror reproducere se face usor in acvariu (Poecilide de exemplu).
Alte prazi (peste 1 cm)
Cresterea viermilor sau a larvelor de insecte este si ea o posibilitate, dar ea se dovedeste uneori dificila. Gama prazilor vii citate anterior acopera de o maniera satisfacatoare nevoile pestilor.
Alimente planctonice
Planctonunile de apa dulce sau marine contin numeroase organisme putin vizibile cu ochiul liber (de la 0,1 la 1cm), dar interesante pentru alimentatia pestilor nostri, mai ales alevinii. In mediul natural exista in mari cantitati, dar apare riscul introducerii in acvariu a unor organisme microscopice susceptibile de a provoca boli. Unele planctonuri sunt vandute congelate in comert.
Crustaceul Artemia
Este un aliment "magic" care ar trebui crescut de oricare acvarist. Acest mic crustaceu primitiv atinge 1cm la varsta adulta, purtand denumirea de artemia salina. El traieste in zonele foarte sarate ale salinelor maritime si se hraneste cu microalge pe care le apuca cu apendicii lui filtranti.
Artemia produce oua care se pot conserva in mediu uscat, dezvoltarea lor fiind intrerupta. Repuse in apa sarata, ele se dezvolta repede si dau nastere unei larve numita nauplius, care nu masoara decat cca. 0.3 mm fiind o hrana buna pentru alevini.
Rotiferele
Cresterea lor este mai dificila decat a crustaceelor artemia, deoarece rotiferele se hranesc cu microalge planctonice care trebuie cultivate.
Cand sunt sanatosi si bine adaptati in captivitate, pestii mamanca la ore fixe si sunt obisnuiti si cu locul unde li se distribuie alimentul. Se recomanda impartirea ratiei alimentare in doua: dimineata si seara.
Distribuirea alimentelor este un moment privilegiat pentru a observa comportamentul pestilor nostri si pentru a le verifica starea de sanatate.
Se recomanda oprirea sistemului de filtrare a apei in timpul distribuirii si a consumarii lor deoarece aceste alimente artificiale sau naturale pot esua intr-un colt al acvariului de unde pestii nu le pot recupera, ceea ce constituie un factor de poluare.
Reguli de baza pentru hranirea pestilor:
Alimentatia Alevinilor
La nastere, alevinii pestilor ovipari se alimenteaza de la rezervele din vezicula lor vitelina, gura lor nedeschizandu-se decat cateva zile mai tarziu. Atunci ele accepta adeseori pudrele fine din comert. Daca nu, trebuie sa le distribuim nauplii de artemie cateva zile: in primele doua zile pestii vor manca nauplii proaspat nascute. Apoi vor manca nauplii de 48 ore.
Trebuie deci sa prevedem o productie zilnica pentru durata de cateva zile. Daca nu dispunem de artemii putem produce si infuzori. Pestii vivipari (familia Poecilide) accepta alimentele artificiale inca de la nastere; ei apreciaza si naupliile de artemia. Pentru alevinii de pesti marini, trebuie sa utilizam rotiferele care sunt pe masura gurii pestilor si deasemenea sunt hranitoare.
Un aliment miracol pentru alevini
Este vorba de galbenusul de ou, fiert tare si pus intr-un pahar cu apa. Se formeaza niste microparticule care se trec printr-o sita pentru a retine particule mai mari. Aceasta supa se da alevinilor avand grija sa limitam poluarea acvariului. Galbenusul de ou, bogat in proteine si in lipide, poate completa sa inlocui alte alimente. Acest aliment este deosebit de hranitor si este indicat oricarui acvarist.
Infuzorii
Sunt animale microscopice unicelulare, usor de produs in apa dulce. In acvariu ele exista intr-o cantitate mica. Riccia, planta de suprafata le permite sa se dezvolte, caci ei gasesc hrana (materie organica) pe frunzele ei.
Se mai pot obtine infuzori lasand cateva zile, intr-un recipient continand apa de acvariu, o bucata de cartof, o frunza de salata sau orez paddy (orez nedecorticat disponibil in magazine de specialitate). Infuzori reprezinta hrana preferata a puietului.
Ce facem daca un peste nu mananca?
Uneori se intampla ca un peste sa refuze hrana sau sa nu o poata manca. Un peste introdus in acvariu se hraneste rareori in prima zi. Acest lucru este normal deoarece se simte perdut in noua sa ambianta.
Micile specii si pestii mai putin activi sunt dominati adeseori de cei mai mari si mai rapizi in timpul distribuirii alimentelor.
In aceste cazuri trebuie sa incercam sa-i hranim separat, de preferinta cu prazi vii mobile, dupa ce le-am distras atentia celorlalti pesti cu alte alimente.
Un peste poate sa refuze hrana daca este bolnav, ceea ce se observa in comportamentul sau, in culoarea sau eventualele simptome ce apar pe corpul sau: in acest caz trebuie sa izolam pestele intr-un alt acvariu, sa-l ingrijim si sai furnizam o hrana bogata, prazi vii sau alimente proaste.
Se intampla ca pestii sa refuze in mod sistematic alimentele artificiale, mai rar in cazul apei dulci, mai des la pestii marini. Este inutil sa ne incapatanam, mai bine trecem la o alimentatie variata pe baza de prazi vii si alimente preparate in casa. Alimentatie variata asigura pestilor o dezvoltare armonioasa dand deplina satisfactie acvaristului.